Scurt istoric al Tulburării de Spectru Autist

Descrisă pentru prima dată de psihiatrul american Leo Kanner (1943) și ulterior de pediatrul Hans Asperger (1944), Tulburarea de Spectru Autist a facut subiectul multor discuții pe tema cauzelor generatoare ale tulburării, multe teorii fiind propuse pe acest subiect, de exemplu ideea că un copil diagnosticat cu autism este efectul unui părinte neiubitor și neimplicat (Bettelheim 1967).

În 1943, Kanner descrie pentru prima dată un grup de 11 copii, format din 8 baieți și 3 fete, care prezină ‘’ tulburare autistă de contact afectiv’’ (Kanner, L., 1943). Rezumând rezultatele studiului lui Kanner, printre trăsăturile pe care acesta le remarcă în grupul de studiu, se pot enumăra lipsa de atracție și interes a subiecților față de alte ființe umane, nevoia de menținere neschimbată a mediului înconjurător, inclinația și fascinația față de anumite obiecte, prezența mișcărilor stereotipe cu rol de autostimulare, absența completă a limbajului sau întarzierea apariției acestuia, evident cu prezența ecolaliei sau a problemelor de pronunție sau expresie.

Anii 50 urmează să cunoască însă o avalanșă de teorii privind etiologia Tulburării de Spectru Autist, teorii pe care multe școli psihoterapeutice le emit. Una din școlile ce s-a bucurat de o susținere imensă a teoriei autismului a fost psihanaliza care, prin Bettelheim emite ipoteaza că TSA nu este decât o trăsătură generată de personalitatea negativă a părinților, respectiv a mamei “reci” și neimplicate. Alte studii asemănătoare celui lui Bettelheim emit ipoteze precum că autismul este o reacție defensivă a copilului față de reacțiile părinților și nu are legatură directă cu Sistemul Nervos Cental (Bender, 1960), sau o incapacitate a copilului de a dezvolta o gândire abstractă, incapacitate dezvoltată ca un mecanism de aparare asupra altor deficiențe organice (Goldstein, 1959).

Deoarece rezultatele asociate cu aceste ipoteze întârzie să apară, în anii 70 încep să se confirme teoriile lui Kanner, eliminând asocierea dintre autism și mediul parental nociv, invalidând toate ipotezele legate de faptul că educația sau personalitatea părinților constituie factori determinanți în apariția autismului.
În literatura de specialitate a perioadei, o altă întrebare se afla în mintea cercetătorilor și anume ipoteza exstenței unei relații autism/psihoză, ținând cont de faptul că pentru o lungă perioadă de timp autismul a fost eronat asemuit cu schizofrenia infantilă. Invalidarea acestei presupuneri vine odată cu ipoteza că dezvoltarea socială și a limbajului nu sunt perturbate în prima copilărie, copilul nu deformează realul după ce acesta și-l reprezintă iar delirul nu reprezintă semnele aferente delirului psihotic.
Cu trecerea timpului, în anii 80’, AAP încadrează autismul în DSM III ca o tulburare de sine stătătoare, acest termen despărțind efectiv Tulburarea de Spectru Autist de schizofrenia infantilă. În același timp, DSM III intoroduce și primele criterii specifice diagnosticării autismului.

Deoarece autismul rămâne un termen pentru care definiția nu este totalmente clar formulată, AAP continuă încercarea de a evidenția cât mai clar Tulburarea de Spectru Autist, alocând criterii cât mai clare de diagnosticare. Astfel, următoarele ediții ale DSM, respectiv DSM-IV și DSM-V aduc schimbări în ceea ce privește catalogarea TSA. În perioada anilor 90’-2000’, DSM-IV introduce un sistem multicategorial de diagnosticare și include în categoria autismului și Sindromul Asperger, Sindromul Rett sau tulburările pervazive nespecifice (Grazadzinski, R., Huerta, M., Lord, C., 2013).

Termenul de Tulburare de Spectru Autist este introdus însă în DSM –V ca dimensiune singulară de diagnostic, considerând că simptomele autismului sunt reprezentate cel mai bine de afectarea relațiilor sociale și prin prezența comportamentelor și intereselor cu caracter repetitiv (Grazadzinski, R., Huerta, M., Lord, C., 2013).

Conținutul materialului face parte din lucrarea de disertatie intitulată “Calitatea Serviciilor de Intervenție și Asistență Terapeutică în Tulburarea de Spectru Autist”- Autor Masterand C.S.- Iulie 2017

Conținutul materialului aparține în totalitate autorului și nu reprezintă poziția oficială a Asociației Identity.

Din dorința de a facilita accesul la resurse relevante din domeniul TSA- Asociația Identity oferă studenților si masteranzilor din domenii precum Psihologie, Sociologie, Asistenta Socială, Psihopedagogie Specială, posibilitatea de a redacta și publica articole din domeniul Tulburării de Spectru Autist.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *