Tulburarea de Spectru Autist (TSA)

Prin însăși etiologia sa, Tulburarea de Spectru Autist (TSA) prezintă un caracter cu o multitudine de factori implicați (începând de la factorii genetici și mergând până la factorii de mediu), însă, până în acest moment, cauzele exacte ale tulburării nu sunt cunoscute.

Până acum câteva decenii, Tulburarea de Spectru Autist nu făcea scopul unor cercetări aprinse, lucru datorat numărului redus de cazuri cunoscute. Odată cu trecerea timpului, prin prisma cărților publicate care prezintă cazuistica tulburării, autismul a devenit cunoscut, însă, până la acceptarea faptului că autismul este o tulburare pe viață și copilul cu TSA va parcurge întreg ciclul biologic trecând prin adolescență și ajungând la perioada de adult, urmau ca alte câteva decenii să treacă.

Cu toate că la baza Tulburării de Spectru Autist stau dereglări neurologice iar cauzele genetice joacă și ele un rol important, fără validarea cercetărilor, diagnosticarea va avea ca șablon criteriile comportamentale.

 

Conform criteriilor de diagnosticare ale DSM- 5 (American Psychiatric Association, 2016) TSA se definește ca un cumul al următoarelor criterii:

  1. deficitul, în mod continuu, în cominicare și interacțiune socială, în context și medii diferite (reciprocitate socio-emoțională deteriorată, comportament comunicativ verbal sau non-verbal folosit în interacțiunea socială, deteriorare în procesarea relațiilor inter-personale)
  2. existența pattern-urilor comportamentale, interese sau activități ce prezintă un caracter restrictiv sau repetitiv (stereotipii- mișcări motorii cu rol de stimulare, utilizare de obiecte cu rol de stimulare; atașament excesiv la rutină sau rezistență excesivă la schimbare; interese restrânse, anormale ca intensitate; interes neobișnuit față de caracterul senzorial al mediului)
  3. simptomele trebuie să fie prezente în perioada de dezvoltare timpurie
  4. simptomatologia determină afectarea semnificativă în plan social, ocupațional sau în oricare arii de importanță majoră în funcționarea de zi cu zi.

Tulburarea de Spectru Autist (TSA), manifestă, pe lângă criteriile definite de DSM-V (American Psychiatric Association, 2016), o multitudine de manifestări conexe (comorbidtităti), precum dizabilitate intelectuală, tulburări de limbaj, tulburări de hiperactivitate/deficit de atenție – ADHD/ADD, epilepsie ( cu o prevalență variind între 8% și 30% din cazuri), dereglări gastro-intestinale și sindroame genetice (xx. X Fragil, Rett), dereglări ale somnului ( treziri nocturne, dificultăți în inducerea și menținerea stării de somn), depresie, anxietate, tulburări obsesiv-compulsive.

Luând însă în calcul toate criteriile diagnostice, simptomatologia și manifestările specifice, Tulburarea de Spectru Autist este o tulburare care nu afectează exclusiv persoana diagnosticată ci și mediul familial al acesteia. Schimbarea rutinelor zilnice, viziunea asupra contextului familial, regândirea și reorganizarea vieții de zi cu zi, transformând toți membrii familiei în persoane afectate direct sau indirect de această tulburare.

Asfel, în Tulburarea de Spectru Autist, colaborarea interdisciplinară, precum și implicarea familiei, sunt esențiale în întreg procesul de diagnosticare și evaluare, echipa multidisciplinară fiind parte a întregului proces de intervenție și asistență.

Revenind însă la etiologia tulburării, de cele mai multe ori, Tulburarea de Spectru Autist este diagnosticată având ca element de referință simptomele comportamentale, fără referire la etiologie în sine. Cercetările efectuate în domeniul TSA au încercat pe parcursul anilor să stabilească o bază etiologică pentru această tulburare, studiile sugerând până în acest moment seturi de factori cauzali precum genetici, de mediu sau neurobiologici, factori cu un rol important în manifestarea simptomelor comportamentale.